Conlang Wiki
Advertisement
Republica Rumană
Rumania
Drapeiel Rumaniei [[Image:{{{scutel armelor}}}|100px|Scutel armelor Rumaniei]]
(Drapei) (Scut armelor)
Deviza: Sempru pru pătriala
[[Image:{{{ampunere}}}|200px|Rumania pru cărta]]
Linyua oficiară rumã
Căpitur Fericereşti
Cetate grandisă {{{cetate grandisă}}}
Forma de govărn
Preşedînt
Primăr
republica păriamentară
Ionas Ambăru
Fioriã Adrianu
Sprefaţa
 - cumpretă
 - apa (%)

238.931 km²
2
Poporaţiune
 - 2008
 - densitate

30.160.488
126/km²
Moneta şastărţiu = 100 centi (RST)
Fuz horar
 - stiu
UTC{{{utc1}}}
UTC{{{utc2}}}
Fuz horar
 - stiu
{{{scz1}}}
UTC{{{scz2}}}
{{{îndepîndenţa}}}
{{{evenîmenti}}}
{{{date}}}
Himn naţiunar Pătriala nostra
Cod ISO RM
Prufips tărăfonic +{{{tără}}}
Gentiriciu
 - rumã
 - lucar
 
rumã, rumană, rumani
rumã, rumană, rumani
{{{note}}}

Rumania, oficiarmente Republica Rumană, este un pagis ampus în partela măriziunar-orientare Gheruziei, la coastala Băiei Sã Georgiu. Căpiturel este Fericereşti, standu cu 2.577.439 habitanti. Alte cetaţi împurtante închiudẽ Oradiu (pop. 1.112.493), Cibiu (pop. 613.436), Claudiopor (pop. 578.423), Fortăreţa (pop. 550.430) e Perendăva (pop. 502.104). Statel s'împarte în duzece regiuni, 46 departamenti e 2.012 comune. Înfrunte Neamt la şăptîntriu, Aintemuntana la opcident, Găr la opcimăriziu, Împiaria la măriziu e Coasta d'Îmbru e închiavala Sã Georgiu aparţinandu Viendei la orimăriziu.

Rumania apăre cum efeptel frămantaţiunii Împăriului Remã findu unel dîntre primili stati orgănizati cuţînentelui. Lacătre ce alti dăştandanti remanilor, rumanili să dezidarõ de păştrare răslantili buni cu slăvi e fînarmente să cuvertirõ la ortudopsiunea. Înfiuenţele slăve nă tucabã prufut linyuala, în care suramente 2% de părăvragiul fiã părăvrele d'orîgin slău. Rumania ghẽ tentază ce răsţinere cudiţiunea cuzistanţei păcene cu toti vicinili e prucură ce cutrepării cu pagisili de USS.

Rumania este miembrul fundător de Paptala Remană.

Origîn de nume[]

Părăvrala « Rumania » stă dreptamente la liga cu numele Împăriului Remã, statelui origînare rumanilor. Esimţarmente este una forma curumptă numelui scurtat « Remania » utit în remanel pru facere raport la pagisel remanilor. Fu atestată primel fut în seacolel VIII, caşi drept depuş curapsel Împăriului, în murarel d'în Claudiopor: « Clavdieopolis citas Roemānie ». Se raporte muite forme cutaminate: Clavdieopolis dăspiaţo cupuziţiune eren-remană Claudiopolis (chimbel răsvinut), citas dăspiaţo civitas (cetate), Roemānie dăspiaţo Remaniae (Remaniei, geniţiu). Roemānia să chimbo în Roumania în seacolel XI e firă încheară un fut aiterată la cucepusel seacolelui XVI.

Stoaria[]

Antichitate[]

Chiarşi omili curonizabã ţaritoriili Rumaniei cutimporane cã repede, ja în perioadala neupiatrară, raportili stracţiunilor archeologice părmitẽ cuştatare ce vărăgianili stubarõ primel popor care huve vips în acest pagis, siu nume cucepunîndu arce zonimi, pru zampiu rudezel Völškina, e toponimel « Vărăgia ». Una punta vărăgiană bine iembrată – poşibiramente căpitur, spre ce asigurã muite dăscuraţiuni e pietrerie d'aur e d'argint – să troabă prus de Sîmpţiu, departamentel Sanyu e Mărizia, Vărăgia. De păcati, cronicele vărăgiane faitã feapsele e sia linyua nă fu încheară bine răscunoscută ce împiezică stabirire urdînel govărnanilor e mizmu caselor regare. Vărăgianili curonizabã Rumania cutimporană în seacolel V a.e.n.

În seacolel III a.e.n. ţarele vărăgianilor hõ fost anepsate de remani. La cronicelor remane, măioritatea poporaţiunii înzigenice era tăcită cand rămanel s'havăba subdunut remanizaţiunii. În 256 a.e.n. s'ha criat pruvenţala Transsilvania (Trăsirvania), carei căpiturel fu Leupor (cunoscut în remanel Leopolis). Remanili răsgurarõ cu dipt fiert. În 75 Custanţiu Şăptîntriu Spiept devio govărnătorel. Spiept înmormanto păr fundaţiunea de vînţiopt cetaţi, dunendu ghin fundel pru căpiturel cutimporã Republicei Rumane, Fericereşti, păr stabirînţala popiatelui CASTRVM FELIXIAE. Toate aceare cetaţi fiã hate ghẽ (→ cufrunte-tă cu listala cetaţilor fundate de Custanţiu Şăptîntriu Spiept). Govărnătorel, la părei împăritorelui Mapsîm XII, duco una poritica trup îndepîndenţa în raport cu rămanel statelui – de fapt huvese vrut ducere legiunea picure spre şăptîntriu, la durte de Pereteiele e punere gărzianili la păsei. Fu tăcit standu în siu lyit păr tăcătorili dăscunoscuti.

Advertisement